Materialismo històrico, filosofìa y polìtica moderna; Granada: Comares Editorial, 2017, CI, 256 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021248, livello=B1, titolo=Materialismo històrico, filosofìa y polìtica moderna, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Monereo Pérez, José Luis, Gramsci, Antonio], autorevoc=[Monereo Pérez, José Luis, Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008238, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[curatore, autore], first_author=Monereo Pérez, José Luis, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Granada, editore=Comares Editorial, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=CI, 256 p., lingua=[spa], paese=[ES], abstract=La cuestión que se podría plantear es qué nos tiene que decir Gramsci después de la caída del muro de Berlín, la crisis del comunismo histórico y la esfera nacional, la desaparición deliberada del Partido Comunista Italiano, la globalización neoliberal y la gran crisis de 2008. Superada la afirmación ideológica del " fin de las ideologías" tras la persistencia de "lo político" y las confrontaciones entre clases y grupos sociales en las formaciones sociales del capitalismo tardío, parece que es clásico vivo y no exento de contradicciones que es Gramsci tiene mucho que decirnos sobre una crisis épocas y cómo acercarse a ella desde ciertas categorías analíticas precisamente por él aportadas (hegemonía, bloque histórico, filosofía de la praxis, reforma intelectual y moral, revolución pasiva, guerra de posiciones etc.). Gramsci es un pensador, que como se advertirá en este estudio, puede permitir comprender el pasado, el presente y alumbrar ciertos aspectos del futuro siempre incierto, porque nunca está escrito, y en un contexto de degradación de un capitalismo salvaje (impulsado por la globalización neoliberal), que ha conllevado una crisis civilizatoria: ecológica, cultural, de empleo y de los modos de vida de la población a escala mundial. De la vitalidad de su pensamiento dice mucho el que sea objeto de una intensa disputa en las últimas décadas entre distintas direcciones de pensamiento crítico; una disputa aún no terminada..., table_contents=SUMARIO ESTUDIO PRELIMINAR, «La construcción de la hegemonía en Gramsci: la política como lucha por la hegemonía», por José Luis Monereo Pérez I. INTRODUCCIÓN AL ESTUDIO DE LA FILOSOFÍA Y DEL MATERIALISMO HISTÓRICO II. ALGUNOS PROBLEMAS PARA EL ESTUDIO DE LA FILOSOFÍA DE LA PRAXIS III. NOTAS CRÍTICAS SOBRE UNA TENTATIVA DE «ENSAYO POPULAR DE SOCIOLOGÍA» IV. LA FILOSOFÍA DE BENEDETTO CROCE BENEDETTO CROCE Y EL MATERIALISMO HISTÓRICO, titolo_collana=, collocazione=FIG: A.G.505, soggettivoc=[Politica, Filosofia, Materialismo Storico], subjectvoc=[politics, Philosophy, historical materialism], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021248, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Aricó, José, Notas sobre Maquiavelo, sobre la polìtica y el estado moderno; Granada: Comares Editorial, 2018, LIV, 224 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021249, livello=B1, titolo=Notas sobre Maquiavelo, sobre la polìtica y el estado moderno, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Aricó, José, Monereo Pérez, José Luis, Gramsci, Antonio], autorevoc=[Aricó, José, Monereo Pérez, José Luis, Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-000481, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008238, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[traduttore, curatore, autore], first_author=Aricó, José, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Granada, editore=Comares Editorial, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=LIV, 224 p., lingua=[spa], paese=[ES], abstract=En este trabajo ofrecemos una panorámica histórica del problema del transporte del azogue en el siglo XVIII. El objetivo principal es dar a conocer una sección del Archivo General de Indias (en adelante AGI), concretamente la Sección VII-A, que hasta ahora no ha sido investigada y que muy posiblemente, tras este avance de inventario, anime a la realización de otros muchos estudios relacionados con el azogue que, como se sabe, fue uno de los monopolios más importantes del Estado durante los siglos que siguieron a la conquista de América. La investigación aquí presentada consta de tres grandes apartados divididos a su vez en varias secciones. La primera parte es una Introducción en la que se expone la razón de estudio de esta disciplina, indicandose asi mismo los principales objetivos de nuestra indagación. A continuación se reseña el método aplicado a lo largo de esta exploración y se especifica el utilizado en la parte central, en la Regesta Documental. Finaliza este preámbulo con una explicación relativa a los análisis derivados que se han ido realizando a partir de la Regesta arriba aludida y que permiten identificar inmediatamente, en cuanto a un estudio pormenorizado de los datos obtenidos en la misma, cualquier persona, entidad, lugar, fecha, cargo, oficio, profesión, documento o legajo, que se pretenda investigar. La segunda parte analiza Sección VII-A del AGI, en la que se estudian todos los legajos que la componen, señalándose en cada uno de ellos los años que abarcan los documentos que contienen y especialmente las materias de que tratan. Presentamos, pues, en este apartado, una ordenación de legajos cronológica, utilizando como dato primordial, de menor a mayor, los años que engloban los documentos integrantes de cada legajo. La parte tercera, bajo el título Análisis de la Documentación, contiene una exposición sobre la cuestión del azogue, desde el estudio de sus orígenes a su utilización en los procedimientos de amalgamación en la metalurgia de los territorios indianos; una ordenación cronológica de la documentación relacionada con el azogue; la Regesta Documental propiamente dicha que es, como apuntábamos arriba, la parte fundamental del trabajo realizado, aunque debido a la original extensión de la misma, nos hemos visto obligados a plasmar aquí tan solo una mera muestra orientativa; una relación de los remitentes y de los destinatarios, con indicación de todos los datos que rodean al documento en que los mismos aparecen (lugar de emisión del documento, fecha etc.); una relación de entidades, cargos, oficios y profesiones, igualmente con todos los datos que ayudan al estudio de cada una de estas circunstancias (nombre de la persona que lo ostenta, documento en que aparece, fecha del mismo etc); una indagación sobre la naturaleza jurídica y sobre las actuaciones de los funcionarios intervinientes y finalmente un apartado relativo al volumen de los archivos, que incluye unos índices de la documentación analizada desde los puntos de vista cronológico y geográfico, que creemos, aportan una visión de conjunto respecto a la totalidad del material estudiado., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: A.G.506, soggettivoc=[Stato moderno, Politica, Machiavelli, Niccolò], subjectvoc=[Modern State, politics, Machiavelli, Niccolò], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021249, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Drăgulin, Sabin, Caietul 13 (XXX). 1932-1934. Notițe despre politica lui Machiavelli, 2018, 206 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021251, livello=B1, titolo=Caietul 13 (XXX). 1932-1934. Notițe despre politica lui Machiavelli, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Drăgulin, Sabin, Liguori, Guido, Gramsci, Antonio], autorevoc=[Drăgulin, Sabin, Liguori, Guido, Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007851, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-000601, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[traduttore, introduzione, author], first_author=Drăgulin, Sabin, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=206 p., lingua=[ron], paese=[RO], abstract=Colecția "Biblioteca Gramsciana" își propune să îl reintroducă pe Antonio Gramsci în cultura politică românească după aproape trei decenii de "uitare". Lucrările ce vor fi publicate au ca demers "cunoașterea" lui Gramsci prin intermediul traducerilor și analizelor conceptelor/categoriilor gramsciene. Pentru a ne apropia de înțelegerea corectă a Caietelor gramsciene, trebuie să specificăm faptul că întregul sistem de note pe care acestea le conțin nu poate fi comparat cu o operă de tip "organic" sau cu un volum împărțit în capitole, ce parcurge un raționament unitar, cu diferite faze de dezvoltare, caracteristic unui astfel de demers științific. Scrierile din perioada carcerală se acumulează în timp, iar temele sau subiectele sunt reluate succesiv și cunosc modificări, clarificări, corecturi sau chiar tăieturi, dar care, în mod interesant, sunt perfect lizibile. Întâlnirea dintre Gramsci și lucrările lui Machiavelli a avut loc într-o perioadă lungă de timp. Într-o scrisoare trimisă din închisoarea de la Turi, adresată cumnatei Tatiana Schucht (cea mai importantă interlocutoare pe parcursul anilor petrecuți în recluziune), în data de 23 februarie 1931, Gramsci recunoștea că interesul pe care îl avea pentru Machiavelli și textele sale începuse încă din perioada universitară petrecută la Torino. A fost probabil profesorul său de literatură italiană, Umberto Cosmo - care a avut relații amicale cu tânărul student sard și a exercitat asupra sa o influență majoră, îndreptându-l printre altele la studierea lui Dante și De Sanctis, intermediindu-i întâlnirea cu Piero Sraffa - care i-a transmis sau mai degrabă i-a sporit tânărului sard, interesul pentru autorul Principelui. Referindu-se la acele momente, Gramsci scria că în 1922, Cosmo îi sugerase cu insistență să scrie un studiu despre Machiavelli și machiavelism; era ideea lui fixă, încă din 1917, că trebuie neapărat să scriu acest studiu despre Machiavelli și acest lucru mi-l amintea cu fiecare ocazie. În afara acestei mărturii nu avem multe referințe ale lui Gramsci față de Machiavelli, în textele publicate înainte de a fi arestat. În calitatea sa de jurnalist militant în perioda primului deceniu al secolului al XIX-lea, regăsindu-se și sub influența doctrinară croceană, Gramsci nu a respins politica ca exprimare a forței, dar în același timp nu a iubit nici reformismul, nici regimul parlamentar. Tânărul revoluționar ia totuși o distanță netă față de cei care își legitimează acțiunile pornind de la acea "rațiune de stat", despre care se afirma că provine din tradiția machiavelliană. Referindu-se la acest subiect, Gramsci a scris într-un articol publicat pe 22 martie 1916, în Cronache torinesi 1913-1917, că în rațiunea de stat interpretată de machiavellieni apar formule diferite, pe care le alătură iacobinismului." (Guido Liguori), table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Quaderno 13;, Machiavelli, Niccolò;], subjectvoc=[Notebook 13;, Machiavelli, Niccolò;], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021251, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Caietul 19. 1934-1935: Risorgimentoul italian, 2018

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021268, livello=B1, titolo=Caietul 19. 1934-1935, sottotitolo=Risorgimentoul italian, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Drăgulin, Ioana Cristea, Gramsci, Antonio], autorevoc=[Drăgulin, Ioana Cristea, Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007852, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[curatore, author], first_author=Drăgulin, Ioana Cristea, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=, lingua=[ron], paese=[RO], abstract=Colecția "Biblioteca Gramsciana" își propune să îl reintroducă pe Antonio Gramsci în cultura politică românească după aproape trei decenii de "uitare". Lucrările ce vor fi publicate au ca demers "cunoașterea" lui Gramsci prin intermediul traducerilor și analizelor conceptelor/categoriilor gramsciene. Pentru a ne apropia de înțelegerea corectă a Caietelor gramsciene, trebuie să specificăm faptul că întregul sistem de note pe care acestea le conțin nu poate fi comparat cu o operă de tip "organic" sau cu un volum împărțit în capitole, ce parcurge un raționament unitar, cu diferite faze de dezvoltare, caracteristic unui astfel de demers științific. Scrierile din perioada carcerală se acumulează în timp, iar temele sau subiectele sunt reluate succesiv și cunosc modificări, clarificări, corecturi sau chiar tăieturi, dar care, în mod interesant, sunt perfect lizibile. ,,Când vorbim despre Risorgimentoul italian, se impune să evidențiem rolul fundamental pe care acesta l‑a avut în formarea statului unitar. Ca urmare a unei activități neobosite depusă de mai multe generații, Italia a reușit să depășească starea de inferioritate pe care a cunoscut‑o pe parcursul mai multor secole, când a fost considerată mai mult o "expresie geografică" decât una politică. În perioada celor 60 de ani care au precedat desăvârșirea unificării teritoriale, s‑a urmărit încheierea unui proces care avea să înceapă încă din secolul al XV‑lea, după cum reiese din operele marilor gânditori italieni, de la Dante la Petrarca, de la Machiavelli la o întreagă serie de scriitori reprezentativi intervalului cuprins între secolele al XVIII‑lea și al XIX‑lea (Alfieri, Foscolo, Manzoni etc.). Ideea unificării tuturor populațiilor din Italia într‑o structură statală unică aparținea ethosului unui curent cultural și politic, care urmărea realizarea unei adevărate și proprii "renașteri" naționale. Atingerea acestor idealuri a fost posibilă odată cu sfârșitul secolului al XVIII‑lea, ca urmare a consecințelor Revoluției franceze de la 1789. Acestea au deschis și au încălzit inimile celor mai luminate spirite și au întărit speranța privind redeșteptarea unei conștiințe naționale care să conducă la eliminarea fragmentării administrativ‑teritoriale a Peninsulei și la câștigarea independenței". (Ioana Cristea Drăgulin), table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Quaderni del carcere;, Quaderno 19;], subjectvoc=[Prison Notebooks;, Notebook 19;], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021268, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Drăgulin, Ioana Cristea, Crearea statului Italian în viziunea lui Antonio Gramsci: Adenium, 2016, 295 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021269, livello=B1, titolo=Crearea statului Italian în viziunea lui Antonio Gramsci, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Drăgulin, Ioana Cristea], autorevoc=[Drăgulin, Ioana Cristea], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007852], responsability_ruolo=[autore], first_author=Drăgulin, Ioana Cristea, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=Adenium, forma_visualizzata=2016, forma_normalizzata=20160101-20161231, tipo_data=, consistenza=295 p., lingua=[ron], paese=[RO], abstract=olumul abordeaza teoretic si istoriografic cele mai importante categorii ale ganditorului politic Antonio Gramsci. Analiza Ioanei Cristea Dragulin permite restituirea unitatii si continuitatii pe care tinde sa le ascunda natura fragmentara a unei mari parti din opera gramsciana, reconectand intr‑un cadru unitar apa­ratul conceptual complex pe care autorul il disemineaza pe parcursul Caietelor sale, intr-un context cultural atat de indepartat de cel originar, cand au fost scrise. Fragment din volum: "1.4. Concluzii Crearea in peninsula italica a unui stat dupa 14 secole de faramitare teritoriala a fost un eveniment istoric major la nivelul istoriei europene. Complexitatea acestui proces a fost data de faptul ca pe parcursul acestei perioade extinse a istoriei peninsulare au existat state care, in diferite perioade, au fost adevarate puteri economice si militare ale Batranului Continent. Aici se poate discuta despre rolul politic si geostrategic al Regatului celor Doua Sicilii (regatul Neapolelui), despre rolul major in renasterea culturala a Europei pe care l-a avut Florenta familiei de Medici sau ne putem referi la dominatia pe care republicile maritime peninsulare, Amalfi, Genova, Pisa si Venetia, au exercitat-o in spatiul mediteraneean sau adriatic intre secolele al X-lea si al XV-lea, dar si la rolul statului papal. Desigur, nu trebuie sa uitam ca centrul politic si spiritual al crestinatatii occidentale se regaseste la Roma. Sediul Bisericii Catolice a fost punctul de plecare pentru aparitia unui stat teritorial aflat in centrul peninsulei italice, care timp de secole a rivalizat din punct de vedere politic cu toate marile puteri europene ale timpului. Luptele politice si rivalitatile economice pe care istoria Evului Mediu le-a cunoscut pe teritoriul peninsular nu au putut crea un sentiment de apartenenta nationala pentru toti locuitorii acestuia. Dificultatile majore interne ce au blocat timp de secole aparitia unui stat centralizat care sa ii reuneasca pe italieni au fost dublate de presiunea constanta exercitata de marile puteri europene (Imperiul Romano-German, Spania, Franta si Imperiul Habsburgic). In acest mod, conflictele interne, la care s-au adaugat cele externe, au condus la aparitia mai multor state, cu regimuri politice diferite (statul papal - teocratie, republicile maritime - guvernate de consuli, primari, capitani ai poporului, doge etc. sau state feudale - conduse de nobili, regi si imparati). La inceputul secolului al XIX-lea, statele peninsulare se aflau intr-o stare de stagnare economica ce se caracteriza printr-o decadere a propriilor regimuri de guvernare.", table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Stato;, Italia, Stato;], subjectvoc=[State;, Italia, Stato;], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021269, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Gramsci, Antonio Antonio Gramsci Briefe III: Briefwechsel mit Tatjana Schucht 1931-1935

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021293, livello=B1, titolo=Antonio Gramsci Briefe III, sottotitolo=Briefwechsel mit Tatjana Schucht 1931-1935, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Natoli, Aldo, Kammerer, Peter, Apitzsch, Ursula, Gramsci, Antonio], autorevoc=[Natoli, Aldo, Kammerer, Peter, Apitzsch, Ursula, Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-001793, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-002985, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-000126, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[curatore, curatore, curatore, autore], first_author=Natoli, Aldo, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=Argument-Verlag/ Cooperative-Verlag, forma_visualizzata=2014, forma_normalizzata=20140101-20141231, tipo_data=, consistenza=, lingua=[deu], paese=[DE], abstract=Antonio Gramsci (1892-1937) zählt weltweit zu den großen politisch-philosophischen Denkern Europas. Durch die Lektüre der Gefängnisbriefe eröffnet sich der Zugang zur Person Antonio Gramsci, zu den Wurzeln seines Denkens und Fühlens. Die parallel zu den Gefängnisheften verfassten Briefe schlagen eine Brücke zum Verständnis der theoretischen Aufzeichnungen und Reflexionen, sie sind darüber hinaus der eindrucksvolle Entwurf eines intellektuellen Selbstporträts, das Gramsci im Dialog mit seinen Briefpartnerinnen entwickelt. Der dritte Band der Gefängnisbriefe dokumentiert erstmals die Jahre 1931 bis 1935 und damit Höhepunkte und Abschluss des intensiven Austauschs mit seiner Schwägerin Tatjana Schucht, die während der gesamten Haftzeit persönlich und brieflich Kontakt hält. Mit Gramscis Verlegung in die Klinik 1935 bricht der Briefwechsel ab. In die Jahre 1931 bis 1935 fällt die Entwicklung der wichtigsten Themen der Gefängnishefte, die zumeist im Briefwechsel vorbereitet wird. Darin spiegelt sich Gramscis Rekonstruktion der Rolle der Intellektuellen in Italien, es manifestieren sich seine Zweifel bezüglich der Entwicklung der Sowjetunion unter Stalin, die in der Auseinandersetzung mit der Subalternität von Personen, Gruppen und theoretischen Positionen diskutiert werden. Verbindendes Thema der Gefängnishefte und der Briefe ist ganz zentral die Frage der »kapillaren« oder »molekularen« Veränderungen von Menschen unter den Bedingungen ihrer persönlichen und machtpolitischen Unterordnung. Die Briefe dokumentieren auch den juristischen Kampf um die Freilassung aus dem faschistischen Gefängnis und Gramscis Weigerung, zu einem Gnadengesuch Zuflucht zu nehmen. Um dem dialogischen Charakter, der alle Werke Gramscis, insbesondere aber die Gefängnisbriefe auszeichnet, gerecht zu werden, umfasst die in vier Bänden geplante Ausgabe nicht nur sämtliche bis heute bekannt gewordenen Briefe Gramscis (versehen mit einem Anmerkungsapparat), sondern dokumentiert darüber hinaus die wichtigsten zugänglichen Briefe seiner Briefpartner*innen. Gramscis Briefwechsel im Gefängnis ist in dieser Vollständigkeit bislang in keiner Ausgabe enthalten., table_contents=Der erste Band der Gefängnisbriefe umfasst die Korrespondenz Gramscis mit seiner Frau Giulia. Diese Texte vermitteln das intensive Bild seines persönlichen und politischen Überlebenskampfes unter den Bedingungen faschistischer und stalinistischer Zensur. Im Brennpunkt steht Gramscis Idee der Selbstkonstruktion des Menschen, die er auch in Bezug auf Giulias Psychoanalyse und auf die Erziehung ihrer beiden Söhne, Delio und Julik (Giuliano), entwickelt., titolo_collana=, collocazione=, relazioni_titolo_collegato=[Lettere 1926-1935, Gramsciana], relazioni_identificativo=[IT-GRAMSCI-BIB00001-0014919, IT-GRAMSCI-BIB00001-0020769], relazioni_tipo_relazione=[tradotto, ], relazioni_numero_volume=[, 1], relazioni_numero_issue=[, ], relazioni_start=[, ], relazioni_end=[, ], relazioni_pagine=[, ], relazioni_forma_visualizzata=[, 2015], relazioni_forma_normalizzata=[, 20150101-20151231], relazioni_tipo_data=[, ], relazioni_luogo=[, ], relazioni_editore=[, Mucchi], relazioni_paese=[, IT], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021293, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Gramsci, Antonio, Alli donde la voluntad quiera y como la voluntad desee: Allí donde la voluntad quiera y como la voluntad desee. Escritos sobre jacobinismo, bolchevismo, Lenin y la Revolución rusa, 2018, 369 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021316, livello=B1, titolo=Alli donde la voluntad quiera y como la voluntad desee, sottotitolo=Allí donde la voluntad quiera y como la voluntad desee. Escritos sobre jacobinismo, bolchevismo, Lenin y la Revolución rusa, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Gramsci, Antonio], autorevoc=[Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[author], first_author=Gramsci, Antonio, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=369 p., lingua=[spa], paese=[ES], abstract=Palmiro Togliatti dijo en 1958: "La aparición y el desarrollo del leninismo en la escena internacional fue el factor decisivo de toda la evolución de Gramsci como pensador y como hombre político de acción". Hablaba con pleno conocimiento de causa y decía la verdad. Sin embargo, tras el congreso de la Bolognina que disolvió el partido que Gramsci y Togliatti habían creado, esta tesis ha sido deformada o lo que es mucho peor, olvidada. En la actual difusión del pensamiento de Gramsci en España se hace un esfuerzo denodado para separar la obra de Lenin de la de Gramsci. Gramsci consideraba a Lenin como el autor de la principal aportación hecha en el siglo XX a la filosofía de la praxis: la teoría de la hegemonía. La presente selección de textos aporta elementos de prueba en defensa de la idea de que Gramsci es el autor del mejor intento de traducir la filosofía y la política de Lenin sobre la hegemonía a las condiciones y al contexto del mundo occidental., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: A.G 507, soggettivoc=[Leninismo, Filosofia Della Praxis, Egemonia], subjectvoc=[Leninism, Philosophy of praxis, Hegemony], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021316, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Brunetti, Mario, Antonio Gramsci. L'uomo, la favola: Rubbettino, 2017, 216 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021317, livello=B1, titolo=Antonio Gramsci. L'uomo, la favola, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Brunetti, Mario, Gramsci, Antonio, Jr], autorevoc=[Brunetti, Mario, Gramsci, Antonio, Jr], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-001040, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-002551], responsability_ruolo=[autore, presentazione], first_author=Brunetti, Mario, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=Rubbettino, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=216 p., lingua=[ita], paese=[IT], abstract=, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 941, soggettivoc=[Gioventù (questione giovanile), Pedagogia, Famiglia], subjectvoc=[Youth, pedagogy, Family], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021317, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Giacomini, Ruggero, Gramsci e il giudice; Roma: Castelvecchi, 2017, 410 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021318, livello=B1, titolo=Gramsci e il giudice, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Giacomini, Ruggero, Losurdo, Domenico], autorevoc=[Giacomini, Ruggero, Losurdo, Domenico], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-002425, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-000129], responsability_ruolo=[autore, prefazione], first_author=Giacomini, Ruggero, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Roma, editore=Castelvecchi, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=410 p., lingua=[ita], paese=[IT], abstract=«Onorevole Gramsci, lei ha degli amici che certamente desiderano che lei rimanga un pezzo in galera». Con queste parole il giudice istruttore del Tribunale Speciale, Enrico Macis, mostra al capo del Partito Comunista d'Italia, detenuto nel carcere milanese di San Vittore, una lettera proveniente da Mosca, di cui è mittente il dirigente comunista Ruggero Grieco. Di qui nascono i timori e i sospetti di Antonio Gramsci che una provocazione contro di lui possa essere venuta dal vertice del suo partito e, a seguire, l'infinita denuncia della pubblicistica e della storiografia - anche recenti - alla ricerca del colpevole ispiratore, puntando il dito solitamente su Palmiro Togliatti. Intorno al prigioniero Gramsci, Macis mette in moto una macchina infernale di insinuazioni e menzogne. Ma chi era questo magistrato, accreditatosi come un onesto e indipendente professionista della giustizia? Quale il suo ruolo effettivo nel sistema di potere fascista? Quale la verità del suo giudizio? A questi interrogativi - finora largamente elusi - risponde la ricostruzione di Ruggero Giacomini, frutto di una minuziosa ricerca condotta su molte fonti inedite, nel confronto serrato con la principale storiografia., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 947, soggettivoc=[Macis, Enrico, Grieco, Ruggero, Lettera di (a G.), Tribunale speciale per la difesa dello Stato], subjectvoc=[Macis, Enrico, Grieco Ruggero letter to Gramsci, Tribunale speciale per la difesa dello Stato], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021318, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Aliaga, Luciana, Gramsci E Pareto: Ciência, História E Revolução: Appris, 2017, 269 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021322, livello=B1, titolo=Gramsci E Pareto: Ciência, História E Revolução, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Aliaga, Luciana], autorevoc=[Aliaga, Luciana], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007053], responsability_ruolo=[author], first_author=Aliaga, Luciana, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=Appris, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=269 p., lingua=[por], paese=[BR], abstract=""Tudo deve mudar para que tudo fique como está". A célebre frase do romance Il Gattopardo, de Giuseppe Tomasi di Lampedusa, sintetiza o problema de fundo da reflexão deste livro: a coexistência histórica da mudança e da conservação social, ou, em outros termos, a "persistência do passado", a revolução sem revolução. O interesse principal consiste em explicar como duas diferentes (ou mesmo opostas) correntes da "ciência política" - o marxismo de Antonio Gramsci e o elitismo de Vilfredo Pareto - explicam essa "persistência do passado" na realidade nacional italiana, isto é, como ambos explicam as mudanças conservadoras na Itália da passagem do século XIX para o XX. O objetivo central, contudo, não são as especificidades históricas italianas, mas as capacidades explicativas - no presente - dos conceitos formulados a partir daquela realidade nacional. Num momento em que diferentes fascismos nacionais insinuam retomar o fôlego histórico, trazer de volta Gramsci e Pareto para o debate das ciências sociais é muito mais do que um simples exercício acadêmico. Apesar de voltarse para o início do século XX, este livro nos força a refletir sobre a grande encruzilhada histórica do século XXI. Por isso, ele deve ser lido, debatido e estudado." Ruy Braga Departamento de Sociologia da Universidade de São Paulo (USP)", table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Nazione, Italia, Stato, Pareto, Vilfredo], subjectvoc=[Nation, Italy State, Pareto, Vilfredo], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021322, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Mendonça , Sônia Regina, Gramsci e a Pesquisa Histórica: Editora Appris, 2018, 75 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021323, livello=B1, titolo=Gramsci e a Pesquisa Histórica, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Mendonça , Sônia Regina, Lamosa, Rodrigo], autorevoc=[Mendonça , Sônia Regina, Lamosa, Rodrigo], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008251, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008250], responsability_ruolo=[author, author], first_author=Mendonça , Sônia Regina, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=Editora Appris, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=75 p., lingua=[por], paese=[BR], abstract=O Núcleo de Pesquisa sobre Estado e Poder no Brasil (Nupeb) reúne nesta obra um conjunto de estudos produzidos a partir do referencial teórico formulado por Antonio Gramsci, intelectual e militante sardo, tendo no conceito Estado Ampliado uma ferramenta metodológica. O objetivo deste esforço intelectual coletivo é contribuir para o conhecimento crítico acerca das relações entre Estado e Poder no decorrer dos séculos XIX, XX e XXI, a partir de pesquisas desenvolvidas nas áreas das ciências humanas, mas destacadamente a partir de um ponto de vista materialista e histórico., table_contents=ISBN: 9788547315627, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Scienze Sociali, Materialismo, Stato], subjectvoc=[Social sciences, Materialism, State], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021323, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Il presente di Gramsci: Letteratura e ideologia oggi; Giulianova (TE): Galaad Edizioni, 2018, 433 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021343, livello=B1, titolo=Il presente di Gramsci, sottotitolo=Letteratura e ideologia oggi, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Desogus, Paolo, Cangiano, Mimmo, Gatto, Marco, Mari, Lorenzo, Pala, Mauro], autorevoc=[Desogus, Paolo, Cangiano, Mimmo, Gatto, Marco, Mari, Lorenzo, Pala, Mauro], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007931, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008223, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007258, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008224, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-004205], responsability_ruolo=[curatore, curatore, curatore, curatore, postfazione], first_author=Desogus, Paolo, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Giulianova (TE), editore=Galaad Edizioni, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=433 p., lingua=[ita], paese=[IT], abstract=Questa raccolta di saggi ha una semplice e diretta ambizione: dimostrare che anche in campo letterario il confronto con i testi di Antonio Gramsci non può limitarsi a una passiva pratica di richiamo bibliografico, ma deve dirigersi verso l'orizzonte della politica riscoprendo il nesso tra teoria e prassi. Nell'ambito sempre meno politico degli studi letterari, questa prospettiva ha un significato assai preciso: le traiettorie interpretative, le riflessioni sullo statuto della letteratura, il modo in cui una certa produzione viene letta e pensata, la discussione sui valori e sulle categorie - tutto ciò influenza e determina il campo culturale, produce visioni del mondo, abilita punti di vista che, inevitabilmente, si legano alle pratiche quotidiane e forniscono materia di azione politica., table_contents=Il volume raccoglie i saggi di Mimmo Cangiano, Roberto Dainotto, Paolo Desogus, Gabriele Fichera, Guido Mattia Gallerani, Marco Gatto, Lorenzo Mari, Francesco Marola, Gian Luca Picconi, Antonio Tricomi. Con una postfazione di Mauro Pala., titolo_collana=Collana Gli Alberi "Saggi", collocazione=FIG. G. 988, soggettivoc=[Politica, Ideologia, Letteratura], subjectvoc=[politics, Ideology, Literature], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021343, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Gramsci, Antonio Desen Yayınları

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021353, livello=B1, titolo=Desen Yayınları, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Gramsci, Antonio], autorevoc=[Gramsci, Antonio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167], responsability_ruolo=[author], first_author=Gramsci, Antonio, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=, lingua=[tur], abstract=Naif öyküsü, stilize resimleri ve farklı tasarımıyla dikkat çeken Fare ile Dağ, 20. yüzyılın en önemli entelektüellerinden Antonio Gramsci'nin, eşine yazdığı 1 Haziran 1931 tarihli mektuptan yola çıkılarak uyarlanmış özel bir kitap. Türkçedeki "Komşu komşu!" tekerlemesini andıran Fare ile Dağ, savaş nedeniyle doğası tahrip olmuş bir köyün dayanışmasını ve elbirliğiyle yeniden eski bereketli günlerine dönme mücadelesini konu ediniyor. Desen tarafından ilk kez Türkçede yayımlanan Fare ile Dağ, alışılmışın dışındaki ölçüleri, yukarıdan açılan kapağı ve dikey resimleriyle her yaştan kitapsever için sıradışı bir okuma deneyimi sunuyor. Antonio Gramsci'nin, çocuklarına anlatması için karısı Gulia'ya yazdığı mektuplardan birinde söz ettiği bir halk masalına dayanan Fare ile Dağ'da, bir çocuk uyumaktadır. Yanında, hemen uyandığında içmesi için büyük bir bardak süt vardır. Fakat çocuk uyurken, sütü fare içer. Çocuk uyanıp da sütü bulamayınca ağlar; buna üzülen fare süt bulabilmek için keçiye gider. Keçi de ona yiyecek ot bulabilirse süt verebileceğini söyler. Fare bu sefer ot bulabilmek için kırlara doğru yola koyulur, ancak ne yazık ki kuraklıktan kavrulmuş otlak suya muhtaçtır. Bunu gören fare soluğu çeşmede alır. Savaşta viran olmuş çeşmedeki su ise günlerdir boşa akmaktadır... Acaba fare, tüm bu olumsuzluklara rağmen küçük çocuğa süt bulabilecek midir? Savaşın tahripkâr etkilerinin doğaya yansımalarını çarpıcı bir üslupla betimleyen Fare ile Dağ, tabiat döngüsüne ve dayanışmanın önemine dikkat çekiyor. Antonio Gramsci, doğaya duyarlı herkesi bu kitabı okumaya ve çocuklara anlatmaya davet ediyor..., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, relazioni_titolo_collegato=[El ratón y la montaña], relazioni_identificativo=[IT-GRAMSCI-BIB00001-0021351], relazioni_tipo_relazione=[tradotto], relazioni_numero_volume=[], relazioni_numero_issue=[], relazioni_start=[], relazioni_end=[], relazioni_pagine=[], relazioni_forma_visualizzata=[2018], relazioni_forma_normalizzata=[20180101-20181231], relazioni_tipo_data=[], relazioni_luogo=[], relazioni_editore=[], relazioni_paese=[], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021353, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Del Roio, Marcos, Gramsci e a emancipação do subalterno: unesp, 2018, 258 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021355, livello=B1, titolo=Gramsci e a emancipação do subalterno, sottotitolo=, tipo_titolo=, responsability_namePart=[Del Roio, Marcos], autorevoc=[Del Roio, Marcos], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-001782], responsability_ruolo=[author], first_author=Del Roio, Marcos, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=, editore=unesp, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=258 p., lingua=[por], paese=[BR], abstract=As observações de Gramsci sobre a subalternidade são muito importantes para se entender como operam os modos de dominação ou de adestramento da subjetividade. A ação continuada desses processos naturaliza os conflitos sociais, que transparecem sobretudo nos momentos de reação conservadora. Nesse contexto, o trabalho teórico de Gramsci - que reafirma a importância de uma historiografia das classes subalternas a fim de elaborar sua própria linguagem como condição de emancipação humana - torna-se essencial. Dessa perspectiva, a presente obra de Marcos Del Roio nos traz uma grande contribuição tanto para conhecer o contexto político a partir do qual Gramsci se posiciona quanto para explicitar as contradições de nossa realidade., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Emancipazione, Studi subalterni, Subalterno], subjectvoc=[Emancipation, Subaltern Studies, Subaltern], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021355, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Fonseca Oliveira, Tatiana, Antonio Gramsci et la révolution socialiste : la philosophie de la praxis des manuscrits de prison à la lumière des problèmes de la Troisième Internationale; Paris: L'Harmattan, 2017, 242 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021365, livello=B1, titolo=Antonio Gramsci et la révolution socialiste : la philosophie de la praxis des manuscrits de prison à la lumière des problèmes de la Troisième Internationale, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Fonseca Oliveira, Tatiana], autorevoc=[Fonseca Oliveira, Tatiana], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007047], responsability_ruolo=[author], first_author=Fonseca Oliveira, Tatiana, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Paris, editore=L'Harmattan, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=242 p., lingua=[fra], paese=[FR], abstract=Pour comprendre Les Cahiers de prison d'Antonio Gramsci et sa « philosophie de la praxis », il faut examiner le contexte historique de ses manuscrits. Ce n'est qu'à travers cet examen que l'on peut éviter une rénovation fictive ou une instrumentalisation de sa pensée. Peut-on affirmer que sa théorie de l'hégémonie est controversée ? Oui, car c'est à la fois une théorie de l'émancipation et une défense de l'insurrection prolétarienne nationale qui fonde un « Etat socialiste », basé sur le léninisme et un avant-gardisme prémices au fétichisme d'Etat. Ce livre éclaire les racines des Cahiers de prison, c'est aussi une réflexion sur son actualité., table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 962, soggettivoc=[Quaderni del carcere, Filosofia Della Praxis], subjectvoc=[Prison Notebooks, Philosophy of praxis], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021365, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Cau, Tonino, Gramsci: un'Omine, una Vida; Cagliari: Fondazione di Sardegna, 2017, 200 p. : ill.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021422, livello=B1, titolo=Gramsci: un'Omine, una Vida, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Cau, Tonino], autorevoc=[Cau, Tonino], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008297], responsability_ruolo=[author], first_author=Cau, Tonino, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Cagliari, editore=Fondazione di Sardegna, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=200 p. : ill., lingua=[srd], paese=[IT], abstract=, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 1002, soggettivoc=[Lingua Sarda, Biografia Generale], subjectvoc=[Language Sardinian, Biography], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021422, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Cardosi, Alberto Le peuple dans la pensée du jeune Gramsci: Il popolo nel pensiero del giovane Gramsci

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021423, livello=B1, titolo=Le peuple dans la pensée du jeune Gramsci, sottotitolo=Il popolo nel pensiero del giovane Gramsci, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Cardosi, Alberto, Moussaly, Omer, De Santis, Adriana], autorevoc=[Cardosi, Alberto, Moussaly, Omer, De Santis, Adriana], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007911, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008299, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008298], responsability_ruolo=[author, traduttore, traduttore], first_author=Cardosi, Alberto, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Laval, editore=Presse de l'Université Laval, forma_visualizzata=2018, forma_normalizzata=20180101-20181231, tipo_data=, consistenza=183 p., lingua=[fra], paese=[FR], abstract=, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 1004, relazioni_titolo_collegato=[Cardosi, Alberto, Il popolo nel pensiero del giovane Gramsci], relazioni_identificativo=[IT-GRAMSCI-BIB00001-0020403], relazioni_tipo_relazione=[tradotto], relazioni_numero_volume=[], relazioni_numero_issue=[], relazioni_start=[], relazioni_end=[], relazioni_pagine=[], relazioni_forma_visualizzata=[2014], relazioni_forma_normalizzata=[20140101-20141231], relazioni_tipo_data=[], relazioni_luogo=[], relazioni_editore=[], relazioni_paese=[], soggettivoc=[Biografia Filosofica, Periodo Giovanile], subjectvoc=[Biography, Philosophical (Youth Period)], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021423, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Gramsci in context : essays and interviews; London: Workers' liberty, 2014, 140 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021424, livello=B1, titolo=Gramsci in context : essays and interviews, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Thomas, Martin], autorevoc=[Thomas, Martin], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-007692], responsability_ruolo=[curatore], first_author=Thomas, Martin, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=London, editore=Workers' liberty, forma_visualizzata=2014, forma_normalizzata=20140101-20141231, tipo_data=, consistenza=140 p., lingua=[eng], paese=[GB], abstract=This is the second, revised, edition of the book 'Antonio Gramsci: working-class revolutionary';, published in 2012. It summarises Gramsci's life and thought. It presents the major ideas from, and engages in debate with, Peter Thomas's big study, 'The Gramscian Moment';. It disputes the 'post-Marxist'; readings of Gramsci; discusses the relation between Gramsci's ideas and Trotsky's; and, in this new edition, includes a 'Gramsci glossary';, critically reviewing concepts and terms from Gramsci now widely used or misused in political discourse, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G.1003, soggettivoc=[Trotsky, Leon, Filosofia Della Praxis, Biografia Generale], subjectvoc=[Trotsky, Leon, Philosophy of praxis, General Memoirs], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021424, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Faedda, Viviana, Il mondo di Antonio Gramsci: Volume primo. Da Ales alla rivoluzione russa.; Ghilarza: Iskra, 2017, 109 p. : ill.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021433, livello=B1, titolo=Il mondo di Antonio Gramsci, sottotitolo=Volume primo. Da Ales alla rivoluzione russa., tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Faedda, Viviana, Dessi , Sandru, Canu, Angelo, Cannas, Sara, Waiss, Danielle Murad], autorevoc=[Faedda, Viviana, Dessi , Sandru, Canu, Angelo, Cannas, Sara, Waiss, Danielle Murad], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008301, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008300, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008302, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008303, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-008304], responsability_ruolo=[author, author, traduttore, traduttore, traduttore], first_author=Faedda, Viviana, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Ghilarza, editore=Iskra, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=109 p. : ill., lingua=[ita, eng, srd], paese=[IT], abstract=, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=FIG: G. 1005, soggettivoc=[Biografia, 1911-1917, Biografia Generale], subjectvoc=[Summary biography], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021433, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]

Gramsci, Antonio, Caietul 22. 1934. Americanismul și fordismul; Iași: Adenium, 2017, 146 p.

SolrDocument[{id=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021435, livello=B1, titolo=Caietul 22. 1934. Americanismul și fordismul, sottotitolo=, tipo_titolo=uniform, responsability_namePart=[Gramsci, Antonio, Suppa, Silvio], autorevoc=[Gramsci, Antonio, Suppa, Silvio], responsability_codice=[IT-GRAMSCI-EACCPF0001-003167, IT-GRAMSCI-EACCPF0001-005328], responsability_ruolo=[author, curatore], first_author=Gramsci, Antonio, forma_parallela=, responsability=, note_edizione_traduzione=, luogo_pubblicazione=Iași, editore=Adenium, forma_visualizzata=2017, forma_normalizzata=20170101-20171231, tipo_data=, consistenza=146 p., lingua=[ron], paese=[RO], abstract=, table_contents=, titolo_collana=, collocazione=, soggettivoc=[Quaderno 22, Quaderni del carcere], subjectvoc=[Prison Notebooks], note_riservate=, source=, recordInfo=, identifier=IT-GRAMSCI-BIB00001-0021435, recordOrigin=, condizioni_accesso=, dateIssued=}]